Printre alegeri, somn, confuzie legată de spaţiu şi timp, caniculă, dentist, o citesc din nou pe Isabel Allende "Ţara mea inventată".
Are umor, luciditate, obiectivitate, subiectivitate, un cockteil foarte reuşit. Cred că e greu să îţi prezinţi ţara, cu bune şi cu rele, fără să fii tentat să faci exagerări.
Cum ar fi prezentată oare România, mai ales după ce rezultatele alegerilor locale, de la noi, plasează Partidului Poporului, "a lu domnu Dan", pe locul trei, pe ţară.
Isabel spune că chilienii au pretenţia să nu fie criticaţi de străini, pentru că dreptul asta le aparţine doar lor. Mi-aş dori să pot spune asta şi despre noi, să fim atât de individualişti încât să vrem să ne criticăm doar la noi acasă, iar în afară să ne lăudăm. E fix invers.
Şi totuşi, suntem atât de mulţi naivi în ţara asta încât să credem promisiunile halucinante pe care le-a făcut "domnu Dan"???
Eu una nu ştiu, momentan, cum ar arăta ţara mea inventată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu