vineri, 1 octombrie 2010

Aniversare personala

Afinitatile si unele lucruri, pe care initial le consideram coincidente, ajung sa sfarseasca in certitudini sau prietenii. Dar se intampla uneori ca ceea ce spuneai ca nu iti doresti sa faci, sa faci. Si dupa ce ai decis asta ajungi sa dezvolti o relatie si o pasiune. Nu una bolnavicioasa, ci una durabila, cu beneficii si satisfactii. Iar situatiile astea te pun in postura omului care recunoaste ca nu are rost sa isi ghideze traiectoria vietii pe cuvantul: eu niciodata... Si la mine 1 octombrie are istorie. Este una "juna" pentru ca implineste doar trei ani. Acum trei ani, pe 1 octombrie, ma mutam la Bucuresti. Era oficial. Dupa doi ani in care imi imparteam somnul si viata intre Iasi, tren si Bucuresti, venise timpul sa oficializez relatia cu orasul pe care il uram in adolescenta. Paream stinghera si pierduta. Stiam ce vreau sa fac, dar nu se intrezarea nimic la orizont. Imi pierdusem simtul orientarii, drept urmare am luat autobuzul in directia gresita. Dar nu am disperat, doar nu era prima data cand o luam de la capat intr-un oras nou. Imi mai impartisem viata, in capitole de patru ani, in total opt, Cluj si Iasi. Acum e capitolul Bucuresti. Inca nu stiu pe ce perioada se intinde, dar cei trei ani mi-au oferit multe. Si printre ele pe Anca. Si pentru ea 1 octombrie inseamna ceva. De aici cred ca coincidentele ascund ceva frumos in spate. In cazul de fata o prietenie.

joi, 30 septembrie 2010

Udrea stie sa momeasca

Cineva imi explica cum sta treaba cu "cererea" si "oferta" pe piata combinatiilor dintre barbati si femei. Teoria era strans legata de principiile dupa care se pescuieste, de momeala si de pescar. In acest context citind tot mai multe articole legate de ambitiile doamnei Udrea ma intreb ce momeala o fi folosit ca sa il ademeneasca pe "buldogul" Blaga ca sa ii iasa socoteala? Nu stiu cat de reala este puterea de a influenta a ministresei blonde, dar tind sa cred ca se merge pe un principiu care se intalneste la tara. Adesea, cand era mica, am auzit asta: Cand iti iese o vorba, asa iti ramane!. Cam asa cred eu ca e si la Elena Udrea. I se atribuie mai mult credit decat ar trebui, hiperbolizandu-se capacitatea ei de a trage sforile. Dar se pare ca nu conteaza pentru ca vorba s-a raspandit, iar capitalul ei "de a fi femeia care drege, spanzura si taie tot" s-a amplificat. Chiar tind sa cred ca e avantajos asa pentru ca ea nu trebuie sa depuna foarte multa energie, doar sa intervina pe ici pe colo. Cu toate acestea i-am anticipat in vara miscarile.

"Si poate ca asa Romania anului 2011 ne va aduce gradina Edenului inapoi, in varianta mioritica, cu o blonda la conducere, iar noi restul, peisaj decorativ", scriam in iulie la Palatul Sutu.

Cert e ca Elena Udrea stie cum sta treaba cu momeala. Asa ca adversarii ar trebui sa fie atenti in ce ape inoata.

marți, 28 septembrie 2010

....

Inspectam ieri folderele cu poze din laptopul de la job. Si am ajuns si la cel de "Fashion". O parte din viata mea, nu doar un folder din laptop, e strans legata de moda. Acum un an acordam si o mai mare importanta acestui aspect, dar intre timp prioritatile s-au modificat. De fapt nu cred ca s-a schimbat clasamentul, dar pe acelasi loc cu moda a mai intrat si altceva.











luni, 27 septembrie 2010

Schimbarea perpetua


Totul este intr-o continua schimbare. Ca si oamenii de altfel. Cei care cred ca fiintele umane nu se schimba sustin o teorie gresita. Si asta pentru ca e culmea sa crezi ca esti la fel cum erai ieri. Poate la prima impresie asa pare mergand pe premisa ca ne dezobisnuim greu de obiceiurile proaste. Si totusi subconstientul nostru inmagazineaza toate lucrurile, conversatiile si experientele pe care le traim zilnic. Deci, in concluzie, se petrece o schimbare. Azi nu ai cum sa fii la fel ca ieri, asa cum si maine lucrurile se vor schimba. Nu vorbesc aici de lucruri de mare anvergura, ci de cele mici, care la un moment dat vor face diferenta. Te schimbi incercand sa te ascunzi de tine, incercand sa te ascunzi de altii, desi lupta in principal e sa ramai la fel. Ce "natie" de neintelesi sunt oamenii, pentru ei insisi, dar si pentru cei din jur. Poate tocmai pentru faptul ca ei cred ca schimbarea inseamna o minune, cand de fapt ei sunt intr-o continua schimbare, dar nu inteleg asta. De aceea e mai greu sa tina pasul, sa relationeze cu ei, dar si cu cei din jur.