vineri, 20 noiembrie 2009

Dress cod-ul la dezbaterea dintre cei trei candidati

Foto: Anca Bundaru

Superficiala de mine vrea, dupa dezbaterea de la Palatul Parlamentului, sa fie ca o tata de la tara, care sta la poarta toata ziua si barfeste, sa va povesteasca cate ceva despre hainele purtate, machiaj si cearcane. Cred ca o sa merg si pe sistem de notare.

Nota zece pentru Maria Basescu in ceea ce priveste hainele, dar si infatisarea naturala pe care o are. Nu are cearcane si mi se pare o super realizare pentru o femeie de varsta ei. Prima Doamna nu este o Carla Bruni, dar apreciez ca pastreaza un cod dress cumintel, care i se potriveste. Evident ca inca nu are un stil personal, dar costumul din seara asta a fost unul bine ales. Ioana Basescu arata foarte bine, spre placuta mea uimire o intrece pe sorasa fara sa se straduiasca prea mult. La fel ca mama, a avut un look natural, un ten proaspat si un sacou cu pantalon bine ales. Cremul pentru acest sezon merge foarte bine. Eleno te rog eu nu mai abuza de fondul de ten. "Nenorocitii" astia de la Antena3 au avut grija sa imi arate ca nu stai prea bine cu tenul fetei. Ce sa ii faci?!; si altele au aceleasi probleme. Am fost putin dezamagita ca nu m-ai impresionat cu nicio tinuta. Ca sa nu uit: domnule Blaga aveti gusturi fine cand e vorba de ceasuri. Sa stiti ca l-am remarcat.

Si acum sa merg mai departe la proaspata sotie a lui Crin Antonescu. Madam Valeanu daca tot te-ai gandit tu sa iti iei o fusta cam scurta, fara sa tii cont ca esti cam robusta, atunci trebuia sa te gandesti ca nu e oki sa stai picior peste picior ca sa vada o tara intreaga mai mult decat trebuia. Sau tie mama ta nu iti spunea cand erai mica ca la intalnirile oficiale in care porti o fusta scurta nu trebuie sa stai picior peste picior? Sa inteleg ca toata averea i-ai dat-o lui Crin sa faca bannere de nu ai mai avut bani sa iti cumperi un ser antirid pentru ochi? Sa stii ca functioneaza si lingurita rece de la congelator. In schimb nota zece pentru Tariceanu. Un papion cu stil si un aer a la James Bond. Se pare ca ti-au folosit defilarile de pe podium.

Doamna Geoana, in afara de faptul ca a citit mesaje de pe un servetel pe care l-a facut bucati, a ales o tinuta rosie. Ceva classy pentru femeile puternice, dar stim deja ca asa este. Dar tot nu ma pot abtine sa nu o intreb si pe ea: ce e cu pungile de sub ochi? Am un sfat si pentru tine: incearca cu ulei de masline extra virgin. A da, si ce a fost cu mana lui Dragnea care o cauta insistent pe-a dumnevoastra la un moment dat? Intreb si eu asa, doar mi-am asumat rolul de tata barfitoare.

Cat despre vestimentia candidatilor Geoana a ales o cravata care sa ii arate culoarea politica, dar a avut si un ecuson cu tricolorul. Traian Basescu a fost clasic, nici el nu exagereaza. Spun asta pentru ca am trecut cu vederea faza aia cu pantofii aia albi care "m-au dat pe spate" in urma cu ceva timp. Crin a ales o cravata neagra si inca nu am inteles de ce. Negru? Poate una bleumarin era mai nimerita, dar daca nu angajeaza si consilieri de moda in staffurile de campanie asta este. Per ansamblu nu a fost nimic exagerat din punct de vedere vestimentar. De ce? Pai cum de ce? Pentru ca a lipsit Elena Udrea. Gata cu barfa.

Vin alegerile!


M-am nascut cu cativa ani inainte de revolutie, iar in imaginile mele din copilarie imi aduc aminte vag de ce s-a petrecut in 1989, iar mai tarziu, ca prin ceata vad fata celui care avea sa fie presedintele Romaniei, Ion Iliescu.

Anii au trecut, dar nu pot sa spun ca am fost la curent cu ceea ce a facut in timpul mandatului sau, drept urmare si cand a fost ales presedinte Emil Constantinescu stiu ca era o dimineata geroasa cand mergeam cu tata si mama in masina sa facem cumparaturile.

Pentru mine era o zi mare ca ma invoisem de la scoala si tin minte ca urma sa imi cumpere si mie ceva ce imi doream de mult timp. Iar la radio s-a dat anuntul ca Ion Iliescu a fost invins, iar noul presedinte este Emil Constantinescu. In perioada in care a fost presedinte stiu ca bunica si vecinii ei nu au fost foarte incantati de performantele lui.

Totul devine mai clar in mintea mea cand Ion Iliescu a fost ales pentru a doua oara. In acea vreme imi stabilisem ca si obiectiv de viitor sa devin jurnalista, iar sfera politica parea ceva mai prietenoasa si pentru mine. In aceeasi perioada il colindam in fiecare Craciun pe Gheorghe Funar si stateam in parc pe bancile vopsite in tricolorul national. Cu toate acestea eram foarte buna prietena cu colegii mei maghiari, dar si cu altii.

Lucrurile au luat amploare in momentul in care am implinit varsta legala si puteam sa ma prezint la vot. Iar alegerile din 2004 le-am trait la intensitate maxima facand munca de teren si luand pulsul sectiilor de votare. Eram implicata personal si revoltata de informatiile aparute in acele stenograme. Eram naiva si credeam ca chiar o sa schimb ceva, iar entuziasmul meu l-am impartit si cu tata care imi sustinea punctul de vedere.

Intre noi doi a fost atunci unul dintre acele momente care le vezi doar in filme: cand tatal bea prima bere cu fiul sau si discuta despre viata. La noi nu a fost bere, insa am discutat despre viata si despre ceea ce trebuie sa votam ca sa avem parte de o schimbare, sa avem parte de lucruri care sa ne faca sa credem mai mult in tara noastra.

Poate amandoi eram naivi si influentati de faptul ca lucrurile ar putea sa se schimbe si sa fie ca in tarile europene pe care le-am colindat impreuna in fiecare vara timp de cativa ani. Si eu si el ne-am dus la vot sperand ca o sa se construiasca autostrazi, ca doar am vazut amandoi ca in Slovenia, o tara mica, drumurile care strabat munti stancosi se fac in cateva saptamani. Au trecut de atunci cinci ani in care lucrurile s-au schimbat, de cele mai multe ori nu tocmai in bine si de atunci am mai participat doar la alegerile parlamentare.

La cele pentru primaria Bucurestiului am refuzat sa particip, desi eram proaspata rezidenta cu buletin in regula. Dar in acea zi am fost martor pasiv la alegerea primarului in locul unde m-am nascut. In afara de faptul ca a reusit sa asfalteze in patru ani de zile o ulita, nu a mea bineinteles, acel primar nu a facut nimic. Dar a fost reales si lucrurile stau mai prost ca inainte pentru ca este liberal, iar lucrurile se misca doar daca esti in barca in care trebuie. Iar el nu este.

In urma acestor experiente ma vad pusa din nou in fata unei dileme, una foarte reala pentru mine, ma duc sau nu la vot pe 22 noiembrie? Inca nu sunt impacata cu ideea ca nu am o alternativa reala si o sa fiu nevoita sa aleg raul cel mai mic. Sunt nemultumita ca desi m-am impotrivit de nenumarate ori ideii de a migra si am ales sa imi fac un viitor in Romania nu pot sa ma duc cu constiinta impacata la vot si cu inima plina de entuziasm ca omul care va primi votul meu este cel mai potrivit sa fie presedinte.

As vrea ca alternativa sa gasesc pe buletinul de vot casuta pentru “votul in alb” si sa pun acolo stampila care sa le spuna politicienilor ca nu le mai suport ipocrizia si lipsa de consistenta, lipsa de bun simt si jocurile murdare si puerile prin care urmaresc doar interesul propriu.

Din pacate unii dintre candidati au dat dovada de un comportament care sa ne oblige sa scoatem cuvantul onoare din dictionarul explicativ al limbii romane. Si pana la urma asta este intrebarea care se pune: eu cu cine dracu votez?

miercuri, 18 noiembrie 2009

Vin alegerile


Cum spune Turambarr: Vin alegerile. Eu as mai face o completare: A intrat dihonia in toti. Mai rau e ca uneori uita ce e important si totul se poate sparge ca o bula de sapun. Pacat ca a intrat deja dihonia in ei.

marți, 17 noiembrie 2009

Cum sa fii vedeta saptamanii


Recunosc ca nu prea sunt la curent cu high life-ul pseudo vedetelor din Romania, dar ma tine la curent o anumita domnisoara care tot trimite comunicate. Si sunt formulari pompoase: super vedete, super petreceri in cluburi de fite. Adica cred ca sunt de fite, nici la asta nu ma pricep. Cateva exemple din ultimul, ca sa nu ma mir doar eu, "Iubita lui Marica iese la rampa mai sexy ca niciodata!". Cred ca stiu vag cine este individul asta, dar iubita lui cred ca imi scapa. Eu ieri am aflat ca are una noua:)) Eu pe iubita lui o stiam inca cu odrasla vitrega a lui Udrea. Mica lumea asta, se combina beizadelele cu vedetele astea din televiziune, deci presa si politica se pare ca merg mana in mana:)).

"Club ... va invita aflati ce se poarta in aceasta iarna in materie de desuuri si lenjerie intima feminina.... (aici e partea cea mai interesanta:)) Finalul colectiei va fi punctat de vedeta saptamanii din showbizz, prospata iubita a lui Ciprian Marica, Ilinca Vandici. Auzi domle Vandici e "prospata" lui Marica. Si se pare ca am aflat in seara asta ca la noi exista si notiunea de vedete ale saptamanii. Oare cand o sa am chef sa devin si eu vedeta saptamanii o sa am nevoie de unu ca Marica?:)) Stiam eu ca imi scapa ceva:)) Important e ca am aflat ce:)))! Si pana una alta tic tac - tic tac - inca cateva zile pana la alegeri. Sper sa nu fie criza si isteria de azi duminica ca albesc total.

luni, 16 noiembrie 2009

Fara resurse


De cateva zile ma tarasc efectiv. Trag de mine, dar parca resursele mele de energie sunt ingropate din ce in ce mai adanc si nu reusesc sa dau de ele. Sunt ca o testoasa terminata care mai are cativa metri pana la destinatia finala, dar nu ajunge acolo. Nu functioneaza mai nimic, nici somnul, nici suplimentele alea stupide care cica te scapa de tot, nici mancare, nimic. In continuare ma tarasc si parca punctul final e sa trec de ziua de duminica. Inca nu ma gandesc ca o sa exista si un tur doi, adica munca multa, multa. Si in tot acest maraton al meu nu mai aud fluierul de final. Se pare ca am intrat in ciclul anual: birou - pat, pat - birou:)).

duminică, 15 noiembrie 2009

John Fowles si politica imorala din Romania


Linia dintre iubirea pentru principiile promovate de un anumit partid de stanga sau de dreapta si ura fata de cei care practica politica de stanga sau de dreapta a devenit una subtire in lumina ultimelor evenimente.

La gandul ca ambitiile personale de marire ale unor politicieni ne vor face pe noi, cetatenii de rand, sa platim cu bani din portofelul nostru greselile lor, ne cutremura si ne scarbeste in acelasi timp.

Cum e si in viata reala dragostea trece si prin stomac, iar sentimenele isi pierd din intensitate o data cu primele conflicte de acest gen. Asa e si cu politica din ultimul timp. Burtile romanilor sunt din ce in ce mai goale si ura fata de politica demogagica transpare pe fetele lor tot mai mult.

Chiar daca iubesti principiile politice nu ai cum sa faci compromisuri la nesfarsit cand vezi ca toate deciziile luate de cei care ne conduc tara ne aduc doar dezavantaje si costuri financiare ridicate. Cel mai probabil amanarea acordarii imprumutului de la FMI va determina statul sa se imprumute de la bancile comerciale, iar dobanzile le vom plati noi.

In urma cu trei decenii John Fowles ilustra in romanul “Magicianul” starea actuala a politicii din Romania.

“Occidentalul va cunoaste o perioada de prosperitate considerabila, aproape inimaginabila in prezent. Continui sa sustin pericolul unei catastrofe, aproape inimaginabila in prezent. Continui sa sustin ca pericolul unei catastrofe nucleare va avea asupra Americii si Europei de Vest un efect benefic. In primul rand, va stimula productia economica si in al doilea rand, va asigura mentinerea pacii. In al treilea rand, va pastra mereu vie senzatia existentei unui pericol permanent real, a carui absenta a fost, dupa parerea mea, cauza ultimului razboi mondial. Intram intr-o epoca imorala si de nerespectare a regulilor, in care gustul placerilor egoiste a unei majoritati crescande de indivizi nu va putea fi satisfacut prin salarii ridicate si abundenta de bunuri de consum pe fundalul unui dezastru universal iminent. In astfel de perioade personalitatea caracteristica va deveni, in mod inevitabil, tipul auto-erotic sau, in termeni clinici, autopsihotic. In lumea occidentala Homo Sapiens va deveni Homo Solitarius”.

Daca Fowles spunea atunci ca intram intr-o epoca imorala, noi putem spune deja ca am intrat si tot mai multi ne luptam cu nesiguranta zilei de maine.