Firul existentei a fost despicat

Azi imi simt picioarele grele. Grele de faptul ca m-au purtat timp de doua decenii si ceva prin tenebre, viata, dragoste, ura, nepasare si pasiune. Azi imi simt si sufletul greu de parca proportiile lui fizice mi-au intrat in fiecare celula, iar miscarea de intrepatrundere este dureroasa. Azi ma simt in stare sa fac nimic, dar in acelasi timp as face totul. Si in acest talmes mi-am dat seama ca intrebarea/provocarea pe care mi-a lasat-o Elful acum cateva zile s-a cristalizat in mintea mea atat de usor. Poate pentru ca in momentele astea de panica molesita, mocnita pot sa imi dau seama cam care sunt minimele coordonate dupa care ma ghidez.

1. Chiar daca toata viata ai fost navalnica si de multe ori ai facut, dupa aia ai gandit, acum e timpul sa faci invers. Mereu ma gandesc la asta, dar parca iese tot timpul pe dos. Concluzia mea este ca sunt un fel de fiinta intoarsa pe dos ca sa para normala.

2. Caut intelepciunea. De acolo se trage totul.

3. Diplomatia este o arta. Nu te dezice de ea, pentru ca atunci pierzi ceva.

4. Cand sunt data peste cap de ceva imi fac timp sa fiu singura.

5. Cred, dar de multe ori e cazul sa cercetez. Pentru ca multi cred in ceea ce iti spun, doar pentru ca s-au mintit mult pe ei pana sa ajunga sa faca asta.

6. Chiar daca ti se pare ca lumea ti-a fugit de sub picioare incearca sa nu te panichezi pana la disperare. Cu timpul o sa iti dai seama ca a fost unul dintre cele mai inspirate momente pe care ti le-a oferit viata.

7. Roaga-te, mananca, iubeste, dormi si iarta.

8. Citeste mult, accepta-ti limitele si invata de la altii tot ceea ce iti ofera.

9. Exerseaza din cand in cand zambetul pe strada. O sa te apuce euforia. Si pe tine, dar si pe altii.

10. Razi de tine, de viata. Iubeste ironia fina. Iubeste familia, prietenii. Imbraca-te cu ce ai mai frumos. Poti sa iti permiti sa fii "şue", daca asta ai tu chef.

Si ca sa fiu si eu cu mot as vrea sa pun si eu 11. E ceva ce mi-a venit cu cateva seri in urma: Am decis sa nu mai traiesc cu grija zilei de maine....Ajunge zilei grija ei.

Cine vrea sa isi expuna putin sufletul poate sa preia leapsa cu cea mai mare placere. Eu azi am terminat.

Ce ar mai fi de spus?

O cat de multe as avea de spus, dar oare isi mai au rostul acum? Relevanta acelor lucruri s-a pierdut in secunda doi in care s-au scurs de pe buzele lor si au ajuns la urechile mele. E atat de efemer cuvantul in ziua de azi, pentru ca el nu mai este sustinut de actiuni. Am auzit multe azi, am vazut franturi si mi-am facut in minte multe scenarii. Ale mele, bazate pe vorbele lor. Pentru ca se spun multe, dar putine sunt trecute prin filtrul propriu. Important e sa ascult, dar mai important e sa stiu ce pastrez. Inca invat cum sa fac asta, dar sunt pe calea ce buna. Au fost multe de spus, multe s-au spus, dar a trecut.

Perfectiune

In viata ai parte de momente in care trebuie sa fii perfect ca sa nu scapi din mana esentialul. Si vorbesc aici de cateva secunde. Da, secunde. Pentru ca ele sunt vitale, asa cum este perfectiunea in acel moment. Sa nu uiti asta niciodata.