Va doresc pentru 2010 ce imi doresc si mie

Chiar daca pare un gest prafuit, invechit si depersonalizat cred ca urarile de Anul Nou sunt inca in trend. Nu se vor demoda niciodata pentru ca avem nevoie tot timpul de incurajari si avem nevoie sa stim ca sunt persoane care se gandesc la noi. Pentru 2010 va doresc si voua ce imi doresc si mie. Sper sa va infruntati proprii demoni si sa intrati in noul an impacati cu sine, cu deciziile luate si multumiti de ceea ce sunteti. Sa fiti mai optimisti, entuziasti, empatici, consecventi si exigenti cu propriile principii si propria munca. Dar in primul si primul rand va doresc sa fiti sanatosi. Tot pentru 2010 va doresc prieteni adevarati, dragoste, timp pentru cei dragi, pentru voi, pentru citit si relaxare. Si cam astea imi vin in minte. La multi ani, Tanti Auguri sau Happy New Year!

Punte intre inceputul si sfarsitul lui 2009

Foto: Andreea Paul (Vass)

In urma cu un an am facut o incercare timida de a face un top al politicienilor bine imbracati din Romania. Concluzia suna cam asa "Umberto Eco spunea ca: "hainele sunt artificii semiotice, cu alte cuvinte, mecanisme de comunicare", lucru de care politicieni trebuie sa se foloseasca foarte des. Din acest motiv credem ca oamenii care au functii importante trebuie sa se imbrace pe masura". Inca sunt de acord cu asta si daca sunteti curiosi cine era in top uite aici. Anul asta a fost randul fetelor. Nu am ales pe criterii politice ci doar vestimentare. Cu toate astea vreau sa le multumesc celor cinci care au avut amabilitatea sa imi raspunda la telefon si imi raspunda la trei intrebari scurte, iar lui Andreea Vass si Cristinei Pocora vreau sa le urez sa fie mamici sanatoase si fericite. Am fost surprinsa sa aflu ca mi-au spus mie si implicit tuturor celor care citesc articolul ca vor avea un copil, dar uite ca mi se mai intampla si surprize. Topul politicienelor cele mai bine imbracate de la noi il puteti consulta aici. Si uite asa am facut o punte intre inceput si sfarsit de 2009. Retrospectiva aia lunga o sa o fac doar eu si cu mine.

Mi-e dor de fluturi

Mi-e dor de fluturi, de fluturi in stomac. Mi-e dor ca din zbaterea lor de aripi inima sa se opreasca, iar corpul sa intre in propria gravitatie interna. Mi-e dor ca datorita lor timpul sa se comprime, sa capate nuante pe care nici cu cele mai mari dioptrii nu le-ai vedea, iar ameteala sa treaca doar atunci cand zborul lor atinge zenitul. Mi-e dor de fluturi, de fluturi in stomac, de frumusetea lor orbitoare care te face sa visezi, sa stai treaz noaptea si sa respiri cat pentru un an intr-o singura secunda. Mi-e dor de fluturi, de fluturi in stomac, pentru ca ultimele exemplare cu care m-am intovarasit si-au gasit sfarsitul atunci cand o mana grea le-a luat stralucirea de pe aripi si au murit.

Cum se fac politica si Craciunul la munte

A trecut foarte repede saptamana de "izolare", dar pot sa spun ca a fost plina de aventuri. Incepand cu seara de duminica cand m-am pregatit de plecare. Am ajuns cu jumate de ora mai devreme si era frig rau. La linia stabilita era trenul care ajungea la Sofia, iar directia mea era Campulung Moldovenesc. Cu un bagaj voluminos la purtator m-am panicat pentru un minut, dar cum nu eram singura pe peron am spus ca e in ordine. Dupa 20 de minute trecute de ora de plecare ne-au anuntat ca din cauza unor probleme tehnice trenul pleaca cu intarziere de jumate de ora, care s-a transformat intr-o ora si jumate, iar frigul a fost pe masura. A intrat in toate oasele mele. Dupa o noapte lunga si geroasa am ajuns la destinatie, un fel de Polul Nord. Am scos toate hainele din dulap si le-am pus pe mine. Am facut soferie si am blocat traficul:)). S-a dovedit ca nu am abilitati maxime si am blocat ambreiajul, noroc cu avariile. Intr-un final m-a salvat tata, doar la asta sunt buni tatii, adica sa isi salveze fiicele care au dat de bucluc. Si in rest vreau sa va mai povestesc de bunica mea care este super buni. Cum ne-am petrecut mult timp impreuna zilele astea mi-am reamintit de ce o iubesc asa de mult. In zilele astea mi-am dat seama ca acolo sus la munte politica si ceea ce vedem noi aici la Bucuresti, acolo se vede diferit. Merita sa va spun si voua cate ceva din ceea ce se petrece pe acolo. Eu am fost un simplu spectator si am observat ca lumea de acolo nu prea il iubeste pe Base. Buni mi-a spus cum s-au fraudat alegerile. Cica la Capu Campului, undeva pe langa Gura Humorului, un mos i-a povestit ca in ziua alegerilor a primit un milion, un buletin de vot alb si unul deja votat pe Mister President. Cu votul in alb si cu milionul a plecat acasa, iar celalalt buletin a ajuns in urna. Mai multi vecini au venit si mi-au spus ca au primit si ei galeti cu Traian Basescu, dar in acelasi timp, cu mandrie in glas, mi-au marturisit ca nu l-au votat. Si tot ei mi-au spus ca a castigat al doilea mandat pentru ca a fost la vrajitori. Deci acum "flacara violeta" incepe sa aiba un sens, nu-i asa? Se mai zvoneste prin satele de acolo ca Basescu in tinerete si-ar fi violat actuala sotie, iar un frate de-al ei i-a spus ca daca nu o ia de nevasta nu o sa ii fie bine. Se pare ca amenintarile au functionat, desi nu pot confirma veridicitatea acestui zvon. Insa cea mai tare chestie din tot ce am aflat pana acum era ceva ce banuiam eu cu ceva timp in urma cand spuneam eu ca mult trambitata tema de campanie cu "mogulii" nu o sa ii impresionezi pe cei ca buni. Si am avut dreptate (ce imi place sa spun asta:))). Buni si cativa prieteni de varsta ei au inteles cuvantul "mogul" ca o injuratura. Era foarte suparata ca presedintele i-a injurat si i-a facut moguli. Mi-a luat ceva timp sa le explic cum sta treaba. Acolo timpul curge altfel, vestile au o alta dimensiune, politica este un subiect la zi, iar grijile cu totul altele decat ale noastre. Cu toate astea pot sa spun ca am super buni care poate daca traia in alte vremuri ajungea si ea jurnalista.