miercuri, 8 iulie 2009

Solfegiu mut



Unele dimineti ti se descopera asa subit in fata ochilor. Sunt ca o carte care are coperta minunata, dar primele trei pagini nu sunt pe placul tau si decizi ca ai vrea sa citesti sfarsitul. Dar cu diminetile nu poti sa faci asta, esti obligat sa "citesti" tot. Unele zile sunt ca emotia primirii unui cadou. Cu degetele bandajate din cauza unor mici accidente te chinui sa deschizi intelesul, soarta si rostul lucrurilor care iti sar in brate. Dar pana la urma, ziua se deschide si nu poti decat sa spui: nu ma asteptam la asta. Diferente e de mimica, acolo ti se intrepatrunde totul in ganduri si priviri. Unele seri sunt ca vremea, placute, caniculare sau cu fulgere si tunete. Recompenseaza faptul ca diminetile, zilele si serile se termina cand inchizi ochii si te abandonezi in somn. Pentru ca pleoapele iti inchid mintea, iar sinapsele nu iti mai joaca feste.

Berlu si G8


Britanicii s-au cam suparat pe Berlusconi si l-au sanctionat dur prin intermediul articolelor in ultimele zile. Dar caricatura de azi mi se pare reusita. Nu il vad bine pe Brown acolo la summit. Poate de aia si-a facut miss Brown blog, ca sa il imbuneze pe "presidente".

marți, 7 iulie 2009

Barbati

Foto: Sasha Pivovarova
"Exista barbati - pietre, care te trag in jos, si exista barbati - aripi, care te fac sa zbori." ...by Sasha Pivovarova

Un alt fel de ritm


In rutina zilnica si in asemanarea unor momente care ni se intampla tuturor, uneori viata e imprevizibila. Si tocmai cand nu te astepti sa se intample ceva, pentru ca te-ai educat sa nu iti faci asteptari, pentru ca atunci cand crezi prea mult, dezamagirea e mare, atunci constati uimit ca lucrurile se misca incet. Iti spui ca e bine ca se misca incet, pentru ca viteza e ametitoare si iti rapeste din spiritul de observatie. Poate din cand in cand o doza de andrenalin nu strica, dar cand e in doze mari este fatala. Azi pledez pentru o pauza si pentru echilibru. Pentru linia de mijloc si lucrurile facute dupa ce au fost analizate de zece ori inainte. Azi nu pledez pentru impuls, epoca lui s-a stins pentru o perioada. Poate pentru ca intr-un asemenea moment si Michael Jackson a decis sa isi depaseasca limitele si a murit.

duminică, 5 iulie 2009

Comunicarea, singura vina a lui Ridzi

Foto: GSP

Dupa doua saptamani de scandal Ridzi scoate capul si singura vina pe care si-o asuma e ca nu a stiut sa comunice. Si asta e un lucru serios, daca in 12 ani de activitate politica nu a invatat sa comunice inseamna ca e destul de grav. Si s-a mai laudat ca e un soldat credincios si ca a parcurs treapta cu treapta toate etapele pana sa ajunga ministru. Eu tind sa cred ca a sarit cate trei odata, daca nu a invatat sa comunice. In primele minute de emisiune avea o fata de victima, s-a declarat o tinta, dar a specificat ca nu este ea "pestele cel mare", cica mai sunt si altii. Dupa ce Cristoiu a repetat aceleasi intrebari si cand i-a recomandat cordial sa isi dea demisia, a devenit iritata. Nu isi da demisia pentru ca ar fi un act de lasitate, iar ea nu fuge de responsabilitate. Cica si ea vrea sa afle cum s-au cheltuit banii. Daca nici ea nu stie, atunci cine? Sa stiu eu? Nu am semnat eu actele. Cert ca am scris un "foileton", dar ea tot nu stie unde s-au dus banii. Pai este o victima, iar persoanele ca ea sunt in stare de soc si nu pot sa comunice. E greu sa fii tinta si victima in acelasi timp, dar atata timp cat esti ministru, esti deasupra tuturor.