marți, 10 iunie 2008

Declaratie de dragoste


Intr-un mod ciudat m-am indragostit de Bucuresti. In urma cu catva ani orasul asta reprezenta pentru mine un loc in care nu mi-as fi dorit niciodata sa locuiesc.


Poate ca cei patru ani in care am locuit in Cluj ma indepartau total de el. Au fost de vina si cateva incidente neplacute care mi s-au intamplat in putinele vizite pe care le faceam in Bucuresti.


Faptul ca in cateva minute am fost furata de geamantanul cu hainele mele inestimabile, din fata sediului Directiei Nationale Anticoruptie, m-au facut sa imi pierd curajul.


Dupa patru ani in Cluj in care am trait niste momente minunate am trecut mai departe si am trait alti patru ani din viata mea la Iasi.


Vecinatatea blocului meu cu Palatul Culturii m-au facut sa iubesc si acest oras. Imi placea la nebunie sa ma plimb prin Copou. Era o agitatie permanenta, o forfota plina de studenti si miros de tei.


Insa viata m-a adus in Bucuresti. Primele zile au fost mai grele nu stiam incotro sa iau autobuzul ca sa ajung in directia buna si mereu intrebam oamenii pe strada incotro sa apuc.


In mare parte m-am obisnuit. M-am invatat cu traficul, cu aglomeratia si celelalte inconveniente.


Apusul de soare pe care il admiram in seara asta din balcon m-a facut sa realizez ca iubesc Bucurestiul. Si-a castigat si el un loc in inima mea alaturi de Cluj, Iasi si de satul meu de acasa.


Poate sa il huiduiasca toata lumea. Nu conteaza. Mie imi place si il tratez ca atare. Daca el m-a primit sa imi traiesc viata si sa muncesc aici inseamna ca si eu trebuie sa il apreciez. E un lucru mare sa fii prietenos cu o venetica ca mine.

luni, 9 iunie 2008

Fara nicio legatura cu meciul nationalei!


Nu am mai scris de mult timp pe blog si imi este putin rusine. De fapt daca ma gandesc bine am realizat ca nu scriu nimic interesant din moment ce nimeni nu vrea sa comenteze nimic.


E o situatie de genul unei despartiri intre indragostiti. Exista sentimente intr-un cuplu si atunci cand cei doi se iubesc sau se urasc. In schimb totul este pierdut cand apare indiferenta.
Asa este si la mine pe blog, nimeni nu se cearta cu mine, nimeni nu imi spune ca i-a placut ce a citit...deci toata lumea este indiferenta.


Incep sa imi fac probleme. Mi-am ratat cariera de blogger?


Sa devin si eu emo ca sa am motiv sa imi tai venele?:))


Dar sa revenim la ganduri mai bune. Se apropie turul II si cred ca lumea este din ce in ce mai confuza. Campania electorala a fost plina de mizerii, crima la propriu zis, batai si vandalism. Chiar nu mai avem nici un strop de educatie si civilizatie in noi? Banul dicteaza totul?


Ultimele studii aratau ca una din sapte persoane sufera de boli de cap. Se pare ca la noi politicieni sufera in proportie de 99% de obsesia puterii.


Ar trebui sa facem un protest national si nimeni sa nu se prezinte la vot, sa ii sfidam pe fata sa le aratam ca in fata noastra ei nu mai au ce cauta.

Ar fi o chestie dar sunt convinsa ca nici intr-o 100 de ani nu se va intampla asta. Suntem prea comozi, influentabili si creduli.