vineri, 18 martie 2011

Another story - VIII

As veni pe varfuri ca sa nu iti tulbur privirea. M-as aseza langa tine, as pune mana in causul palmelor tale si mi-as potrivi bataile inimii dupa fluxul tau respirator. Si as tacea pana cand vei decide sa curmi linistea cu un sarut.

marți, 15 martie 2011

Obsedatii nu sunt utili

Uitarea e o sabie cu doua taisuri pentru om. Daca nu am uita unele intamplari, sau evenimente din viata noastra, am trai un chin permanent. Insa este tragic cand uitam lucruri care ne-ar salva de ridicol, infatuare si mandrie. Cand amnezia temporara pune stapanire pe unii, se instaleaza obsesia. Iar obsedatii nu au fost niciodata utili societatii, cel putin nu in asta in care traim. Zilnic ma conving ca devenim o tara manata de obsesii. Pornind de la politicieni, pana la cei jos. Cei dintai se lupta pentru putere, iar restul au asistat neputinciosi pe margine la un spectacol pe care nu l-au inteles. Iar cei care devin nervosi cand nu inteleg ceva s-au revoltat, iar asta i-a transformat in obsedati. Trist este ca politicienii nu au inteles niciodata ca fug dupa o "Fata Morgana". Sunt curioasa cati dintre ei ar putea sa imi dea definitia puterii. Asupra a ce cred ca au putere? Castigarea unei licitatii si mai multi bani nu le vor rezolva teama de singuratate, nu le vor aduce timpul pierdut in lupte inutile, nu le vor salva viata searbada. Mi se pare atat de absurd sa pierzi din vedere lucrurile esentiale, doar ca sa crezi ca ai putere. Si pentru ca nu isi dau seama ca sunt obsedati de putere, un concept abstract, fara forma sau fond, isi vor da importanta in continuare. Tot acest "spectacol" imi aduce aminte de istoria unui rege, care ilustreaza efemeritatea.

Regele Ezechia. Are mai multe episoade de glorie si cadere. Este atacat de Sanherib, imparatul Asiriei, insa in urma interventiei Divine Israelul scapa. Dar din cauza ca Ezechia s-a "imbatat" cu iluzia puterii, ignorand principiile, se imbolnaveste foarte grav. Este anuntat ca ar trebui sa isi ia la revedere de la cei dragi, ca moartea e aproape. Disperat, Ezechia mai cere o sansa de la Divinitate. Ii este acordata. A fost recunoscator o scurta perioada, iar apoi a uitat. Iar in momentul in care alti imparati din jur au venit sa auda mai multe despre insanatosirea miraculoasa, Ezechia, prins de mirajul puterii si obsesia mandriei, le-a aratat visteriile. Din cauza faptelor lui Israelul se mai alege cu un blestem divin si peste cativa ani ajunge sa fie ocupat de Babilon. (Intreaga istorie o gasiti la 2 Imparati 18 si mai departe).

Amnezia partiala ne poate transforma in obsedati. Iar obsedatii nu sunt utili, mai ales daca sunt politicieni. Poate, printr-un miracol, vor invata din greselile istoriei si nu le vor repeta.

luni, 14 martie 2011

Relatiile pantof

Pulsul se mareste brusc. Imaginatia o ia razna. Cel putin zece tinute se perinda in fata ochilor cu care sa se asorteze. E atat de intensa senzatia, mai ca nu se compara cu dragostea la prima vedere. Ma uit cu o fascinatie dusa pana la adoratie in vitrina atunci cand vad pantofii de vis. Povestea se repeta cu fiecare nou sezon. Sunt o poligama cand vorbesc de relatia mea cu pantofii si oricand, oricum, fara nicio remuscare as distruge o relatie de acest gen. Odata ce ma vad cu ei sunt fericita. Insa, de cele mai multe ori problemele nu se lasa asteptate. Cam asa e si cu relatiile. Exista atat de multe asemanari intre pantofi si relatii. Ador pantofii cu toc, finetea, eleganta si prestanta lor. E ca si cum ai vedea un barbat fenomenal. Esti atrasa de inteligenta, rafinamentul si ceea ce este el. "Defilezi" cu mandrie alaturi de el, asa cum o faci si cu pantofii cu toc. Insa durerile nu se lasa asteptate. Fie ai stat prea mult in picioare, fie e prea cald, fie dai de o denivelare in asfalt, iar atunci devin incomozi. Cam asa e si in unele relatii. De afara totul pare un basm, insa numai cei doi stiu ce se petrece intre ei. Si asa cum nu renunti la pantofii pe care ii adori, tot asa raman si acele relatii, uneori incomode, dar perfecte ca imagine. Balerinii sunt solutia perfecta. Chiar daca nu te scot din anonimat, te poti baza oricand pe ei. Comoditatea si aerul copilaresc ma atrag tot timpul la ei. Exista si relatii balerin, relaxate, comode, desi nu au nimic din scanteia povestilor de amor care te fac sa suspini in fata ecranului. Mai sunt pantofii de gala, pe care ii porti doar la ocaziile speciale. Cam astia merg la aventurile de o noapte. Sunt atragatori, dar sa fim seriosi ca nu ti-ai pune in picioare o zi intreaga la birou. Asa e si cu tipii cu care femeile au aventuri de o noapte. Sunt atragatori, sexy, dar adusi in viata reala nu inseamna decat dureri de cap. Cred ca cu totii ajungem sa trecem prin acest gen de relatii. Dar daca e sa ma intrebati pe mine, care sunt obsedata da pantofi, va spun cu mana pe inima ca prefer "relatiile" in picioarele goale. De cand ma stiu ador sa merg desculta prin iarba si sa alerg desculta prin ploaie. Relatiile "desculte" sunt sincere, simti atingerea, simti pulsul, stii cand apare o problema, exista suficient de multa sensibilitate, dar si suficient de multa duritate ca sa poti sa treci peste "pietre". Relatiile desculte nu tin cont de jocuri, de norme, de context sau alte ingradiri, ci se concentreaza exclusiv pe trairi, senzatii si fluturi in stomac.


duminică, 13 martie 2011

Another story - VII

"Batalia se da pe privire. Acolo unde iti indrepti privirea, acolo iti ramane inima, iar pasii le urmeaza". Cam asa definea ceea ce i se intamplase. Pierduta printre carti, cu picioarele desculte, si-a amintit, cu claritate, cum incepuse totul. Treptat a realizat ca toate evenimentele exterioare erau strans legate de soarta lor. La nivel conceptual intelesese, dar practic, intr-un moment de ratacire uitase. Inca nu stia care renuntase primul la lupta. Pentru ca, uneori, timpul nu rezolva totul, ci ajuta la conceperea ignorantei. Si cand se naste ignoranta, ura, iubirea si orice alte sentimente inrudite palesc. Nu isi dorea decat sa il priveasca din nou, inima sa ii tresalte, iar pasii sa li se indrepte spre locul lor secret.