De unde incepe totul?!?

Mi s-au perindat prin minte saptamana asta cam in jur de zece idei. Stiam fiecare cuvant pe care trebuia sa il scriu, pana la virgula. Cred ca in vis le-am si publicat. Si nu erau doar chestii siropoase, muieresti, ci serioase, legate de viata, societate si comportament. Dar cui ii arde sa mai fie serios in zilele astea? Eu una empatizez cu micutii din reclama: Adultii astia!...Altfel o sa incep sa ma framant si o sa ma intreb care e rationamentul acelui vames care a spus ca are bani sa se stearga si la fund cu ei, dar nu se poate opri?!. Ce anume declanseaza in om lacomia? Sau poate e in ADN-ul lor sa ia ceva. Nebunia din ultimele zile mi-au readus in minte experientele neplacute prin care am trecut eu, in copilarie, prin vami. Si nu, nu erau ale noastre. In Ucraina am fost terorizata de niste vamesi care ma amenintau cu cainii lor fiorosi. Au tinut sub teroare un copil de 13 ani doar pentru un moft de-al lor. Pana la urma am rezolvat treaba cu ajutorul ambasadei. Un alt vames, croat, isi dorea cu disperare ceva. Si cum nu a gasit nimic altceva i "s-a lipit de mana" o sticla de otet. Deci problema nu e doar la noi. De fapt lucrurile stau asa: conteaza ce fel de caracter ai, nu ce profesie. Aici se reduce totul. Daca mizezi exclusiv pe egoism vei crede ca ai dreptate sa actionezi doar spre binele tau, excluzand orice interes pentru ce crede sau simte cel de langa tine. Iti gasesti scuze singur pentru propriile fapte, pe care ajungi sa le crezi. Schimbarea vine de la nivel individual. Daca nu ai caracter e mai greu. Oricat de inteligent ai fi nu vei reusi sa atingi absolutul, daca gandesti doar individualist. Nu trebuie sa uitam, ca de cele mai multe ori, altii depind de noi.