marți, 9 noiembrie 2010

Zi de marti

Nu sunt superstioasa. Nu cunosc mai nimic din obiceiuri sau traditii, iar horoscopul il citesc doar ca sa ma amuz si eventual sa fac scenarii de genul: cum ar fi fost viata mea daca mi s-ar fi intamplat ce scrie aici. Dar ziua de azi mi-a demonstrat ca a fost marti. De asemenea rational stiu ca e doar o pura coincidenta ca am avut si alte zile ale saptamanii care m-au secat de energie prin inlantuirea de evenimente. Inca nu stiu ce concluzie sa trag, deoarece lucrurile nu s-au "asezat". Voi ce superstitii aveti? Leapsa merge la Anca, Mika si Portase.

luni, 8 noiembrie 2010

Iubirrre....


Cand l-au adus era un ghemotoc mic si roscat, ca o flacara vie. Ne-am pus de comun acord ca o sa se numeasca Ottelo. In doua zile s-a acomodat in noua lui casa. Desi mama este o persoana stricta cand e vorba de ordine, Ottelo a reusit sa depaseasca aceasta etapa si chiar daca facea haos, ea il ierta. Si zi de zi crestea si devenea din ce in ce mai rasfatat si nazdravan. In scurt timp s-a imprietenit cu Johny, iar impreuna hoinareau in tot satul. Johny avea experienta si vechime in cartier, iar Ottelo era cel nou si de rasa. Dar diferentele astea de rasa si varsta nu s-au interpus intre ei, erau cei mai buni prieteni. Desi am incercat eu sa il fac "baiat" de bani gata, sa il invat cu plimbarile in lesa, nu am reusit. Daca ii era somn se punea la mine in brate si nu conta ca stau intr-un picior, atat timp cat el era asezat comod. Mancam impreuna ciocolata, capsuni si toate bunatatile care ni le aducea tata din drumurile lui de prin Europa. Ne desparteam doar cand ma duceam la scoala, dar ma astepta cu incantare cand ma intorceam acasa. Si odata ajunsa auzeam minunile pe care le facea prin vecini. L-am gasit intr-o zi fericit maxim. Era cu o mare bucata de carne in gura. M-am prins ca a facut iar vreo prostie asa ca dupa o lupta apriga am reusit sa ii fur prada. M-am dus la vecina care se plimba nervoasa prin curte. Imi spunea ca a pus o bucata de carne pe masa si acum a disparut. I-am returnat-o. Ottelo a fost pedepsit. In scurt timp plangerile vecinilor, trecuti de o anumita varsta, s-au inmultit. S-a ratacit de doua ori, timp in care eu am plans aprig, dar s-a intors teafar de fiecare data. Intr-o seara am sunat-o pe mama. Am simtit in glasul ei ca ceva nu era in ordine. Mi-a spus ca iubitul nostru Ottelo a murit otravit. Vecinii mei nu i-au mai suportat nazdravaniile si faptul ca isi baga nasul la propriu in oalele lor si l-au otravit. Mama nu a mai apucat sa ajunga la medic ca sa il salveze. Am suferit cu totii. De aceea cred ca multi dintre voi ati avut sau aveti un animal pe care il iubiti si ingrijiti. Din nefericire sunt si altii care le maltrateaza. Ca sa le salveze mai multi oameni minunaţi de la GIA au lansat un proiect unic in Romania: au lansat cartea Iubirrre. Pentru ca mai multe animale să găsească drumul spre casă, Irina Margareta Nistor, Gabriel Cotabiţă, Horia Brenciu, Răzvan Simion, Carmen Tănase, Monica Davidescu, Iulian Vrabete, Dan-Silviu Boerescu, Melania Medeleanu, Roxana Iliescu, Diana Oprea, Luiza Zan, Maria Manolescu, Marius Vintilă, Raluca Moianu şi mulţi alţii au scris poveşti minunate. Cartea a fost ilustrată cu drag de artişti vizuali talentaţi. Iar banii obţinuţi din vânzarea acestei cărţi se duc la GIA, pentru ca mai multe animăluţe să aibă pe cine aştepta acasă. Asa ca nu ratati sa cititi despre Iubirrre in aceste vremuri tulburi.

joi, 4 noiembrie 2010

Another story Capitolul II

Mirosea pericolul propriei stari. Traia cu constienta faptului ca sta deasupra palpairii unei flacari, care se va inteti, si o va arde. Iar aceasta ii va face scrum universul, cladit cu atentie. Uneori parea ca lucrurile se oprisera de la tranzactionare si, astfel, se marea limita de variatie. Poate ca toamna, cu capriciile ei, o faceau dependenta de tot acest algoritm complicat. Se incurca in procente, dar nu renunta. Se culca cu un gand, dar dimineata devenea realista, era ca indicii bursieri. Visa la lumina care patrundea pe fereastra camerei pariziene, la diminetile cand vedea si mirosea marea. Flacara ardea mocnit in continuare, iar mirosul se intetea. Se consola cu faptul ca va renaste din cenusa.

marți, 2 noiembrie 2010

Despre femei si sanse

Multe persoane din jurul meu au inceput sa se reinventeze. Intamplarile au fost de asa natura incat au favorizat, uneori fortat, aceasta intamplare. Printre aceste persoane se regasesc si multe femei, ca asa se intampla. E incurajant sa vezi asta. Despre sansa femeilor in societate am scris un articol pe Pandora's. Se pare ca pana la urma este vorba si de sansa.

luni, 1 noiembrie 2010

Un Guvern....de intelepti

Intelepciunea este calitatea pe care nu o poti obtine prin intermediul a zeci de ani de scoala, desi o poti perfectiona asa. E un fler natural pe care il dobandesti dintr-un cocktail de trairi. Nu la fiecare persoana e aceeasi reteta, de aia e diversitate in lume.

Un personaj celebru, care a fost si conducator, detinator de intelepciune, a fost regele Solomon.
Anca ma intreaba cum ar arata Guvernul meu de intelepti? M-am gandit mult la asta, dar nu sunt sigura ca am gasit solutiile cele mai bune.

Premier: Ader si eu la Mugur Isarescu

Ministrul Economiei: Tot prin rotatie afaceristii care au castigat faima peste hotare

Ministrul Sanatatii: Raed Arafat

Ministrul Muncii: Asta care e acum. Pentru ca mi-a spus ca familia e importanta pentru el, nu functia. Deci are un principiu solid la baza.

Ministrul Agriculturii: Prin rotatie l-as numi pe tata si pe vecinii lui, care trudesc de dimineata pana seara.

Ministrul de Interne: Vasile Blaga

Ministrul Justitiei: Bogdan Aurescu, desi stiu ca acum e la MAE.

Ministrul Educatiei: Multi dintre profesorii mei. Mi-e greu sa nominalizez, ca imi plac toti.

E un Guvern cu putine ministere, nu din cauza crizei, ci din penurie de oameni intelepti.

Propunerea merge la Mada si cine o mai vrea.