O privire spre 2015 și mai departe în 2016

Un nou an. Ticăie ceasul în ritm alert, iar în scurtele momente de pauză am scurte revelații sau episoade de panică, mai ales că se apropie și ziua mea. OMG! OMG! Sunt tentată să mă cramponez în clișeul: ce repede trece timpul, dar potrivit unui documentar pe care l-am urmărit recent e treabă complicată cu timpul asta, cu definirea lui. Așa că din bucăți se compune existența, din vise, din planuri și din ceea ce chiar se întâmplă. Teoretic m-am așezat pe un curs, iar practic în capul meu anul 2016 are niște repere mari, de care trebuie să mă țin. Am cam două - trei mari deadline-uri. Personale și profesionale. Nu au fost puse neapărat ca rezoluții pentru noul an, mi se pare că mă constrâng, ci fac parte dintr-un plan de autoperfecționare. Și dacă e să mă uit puțin în urmă anul 2015, per ansamblu, a dat cu plus. Dacă fix acum un an, pe 5 ianuarie, plecam cu o mică cutie de bunuri, pe care le strângi în timpul pe care îl petreci la birou, fără nicio perspectivă, cu o senzație de: Ce naiba am făcut până acum de am ajuns aici! - s-a dovedit că  lucrurile s-au așezat. Am avut între timp două job-uri mișto, iar la cel din urmă sunt în prezent. S-a deschis orizontul mai mult decât m-aș fi așteptat. Anul trecut a fost un an al călătoriilor, mi-am umplut mintea și sufletul, în cele două vacanțe, care nu au fost plănuite, dar s-au întâmplat și au fost minunate. Pentru 2016 îmi doresc și sper să călătoresc și mai mult, să termin cu brio  masterul, să .... și mai vedem. Autodepășirea e și ea pe listă.

Și așa de final dacă aș descrie 2015 într-o foto (așa cum am primit provocarea de la Ionuț) ar fi cam așa: