Uneori schimbările nu fac bine. Pentru că creierul nostru şi genele nu s-au schimbat, ci au rămas în mare, la fel ca acum câteva secole. Aşa că oricât am încerca să modificăm, nu facem decât să stricăm, chiar dacă nu recunoaştem asta.
Citeam zilele trecute o anchetă, în La Repubblica, despre tinerii şomeri, care spun că nu mai au identitate.
"Suntem fii nimănui. Aşteptăm un miracol". O criză de identitate. Pe vremea mamei lucrurile nu păreau atât de complicate: femeile aveau grijă de casă şi copii, iar bărbaţi munceau să întreţină familia. Divorţurile erau mai puţine.
Un alt studiu, publicat în The Telegraph, arată că valorile moderne aplicate în viaţa de cuplu duc, în mare parte la divorţ, pentru că bărbaţii se simt "intimidaţi" de independenţa femeilor.
E foarte greu să găseşti un echilibru cu tine, cu celălalt, cu lumea, cu societatea care mereu se schimbă, pe când valorile întipărite în gene şi ADN nu pot fi "şterse cu buretele".
E o luptă împotriva firii, sau cum spunea apostolul Pavel ""Când vreau să fac binele, răul este lipit de mine."
Ştiam eu că e greu să fii om.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu