Ar fi vrut sa strige, dar stia ca e inutil gestul. Oricum nu ar fi auzit-o. Carapacea lui era mai bine izolata decat orice sistem s-ar fi inventat pana acum. Nu intelegea nimic, iar asta o darama. Pentru ca unul dintre scopurile existentei ei era sa isi traiasca viata in asa fel incat sa inteleaga de ce o facea intr-un fel si nu altfel. Iar el intrupa paradoxal tot ce ii placea si ce ura la un om. Si asa avea momente cand se ura pe sine. Se ura deoarece nu gasea abordarea convenabila pentru el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu