"My mom told me: Don't take candy from strangers. But I don't always listen to my mom. So I took Vivil". Il priveam fix, nu am spus nimic, dar cu un gest de indiferenta i-am luat bomboana. Precipitat, vizibil emotionat, a inceput sa turuie langa mine. Eu savuram si retraiam, asemeni lui Proust, o parte din copilarie. Cu ochii negri scantaietori in care i se oglindea pasiunea, il auzeam, asa in fundal cum imi spunea ca mi-a oferit o "dulcegarie" fara zahar si cu vitamine. Imi era greu sa ma concentrez pentru ca simteam gustul aromei marului verde, din multele zile cand stateam tolanita pe iarba cu o carte in mana. Gandurile au galopat prin "era" adolescentei, la primul sarut cu gust de menta, apoi la prima imbratisare cu aroma de miere si trairi tropicale. Cand m-a prins de mana am retrait aroma diminetii, de latte Macchiato fara zahar. M-am intors, am luat Vivil, pentru ca sarutul era iminent. Inca traim intr-o lume dulce, pe care trebuie sa o pastram sanatoasa, fara zahar, doar cu multivitamine si emotii. Si Vivilul nu trebuie sa lipseasca niciodata din buzunar, ca nu se stie niciodata cand flirtul se transforma in senzualitate. "Take Vivil, kissing is imminent".
Sursa foto: EV
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu