Asa cum popa nu face de multe ori ceea ce predica, nici eu nu imi insusesc sfaturile utile pe care le dau cititorilor mei. Ma chinui zilnic sa raspund la cele cinci intrebari, ca cei din jurul meu sa inteleaga realitatea, dar de cele mai multe ori mie nu mi se raspunde nici macar la o intrebare. Scriam in weekend ca furia iti consuma energia, te lasa secatuit, straveziu si incercanat. Cam asa arat eu acum, furioasa. Nu am fost demult asa. Am incercat mereu sa pun un zid intre ce stiu si ce vreau sa pastrez in suflet. Dar zau asa daca nu am nervi cand imi vad neputinta, cand vad ca sunt obligata sa invat sa fiu rea, pentru ca asa ma obliga societatea in care traiesc. Mi-am ascuns naivitatea in ironie, dar cand cazi de prea multe ori parca iti pui un semn de intrebare. Mai grav e cand descoperi ca de fapt nu te-ai impiedicat, ci ai fost impins. Sunt furioasa cum nu am fost de multa vreme. Nu mai caut nimanui scuze, nu mai am energie. Am minte un lucru pe care l-am citit saptamana trecuta: O actiune izvorata dintr-o motivatie gresita va atrage dupa sine un sir de alte decizii eronate. Sunt furioasa pe mine ca nu stiu unde sa pun barajul, sa se opreasca fluxul negativ. Se pare ca realitatea a intrat in suflet. Nu o sa mai intreb nimic, desi o sa continui sa raspund la intrebari. Macar atat sa fac.
P.S. Atat de sincera in scris nu am fost in toata viata mea.
3 comentarii:
Eu cred ca esti realista, nu furioasa. :)
@Cristi Crezi?
Sunt sigur. :)
Trimiteți un comentariu