In drum spre casa era o tipa in metrou care citea o scrisoare. Rar mai vezi in ziua de azi asa ceva. Si uite asa mi s-a facut un dor nebun sa primesc si eu o scrisoare sau un biletel. In liceu eram innebuniti sa scriem biletele. Era distractiv si modul nostru de a fi rebeli. In ziua de azi se dezbraca si se filmeaza cu telefonul. Vremea biletelelor inocente a apus demult.
Si pentru ca uneori mesajul se pierdea am inventat o chestie unica, eu si colegul meu de banca. Aveam un caiet de corespondenta, un fel de messenger scris.
Si acum le pastram, sunt undeva in seiful lui si peste cativa ani o sa le recitim si o sa ne distram amintindu-ne de "tragediile" adolescentei.
A fost misto de tot, pacat ca a trecut repede!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu