Un presedinte asemeni unui "Lucifer"

Motto: "Asta este exact ce inteleg eu prin adaptare: sa te gandesti la tine mai curand, decat la efectul pe care l-ai avea intr-un fel asupra oamenilor!"

Timpul se contracta, iar diferenta dintre zi si noapte devine o linie imperceptibila. Caldura transforma trairile intr-un perpetuu delirium. Trupurile se contopesc bolnavicios, ca intr-o continua legatura periculoasa, insa perceptiile sunt mult mai intense, presarate cu stele de gheata. E o stare combinata, care pare ca schimba echilibru chimic al hormonilor si al creierului. Poate de aia unii au inceput sa mazgaleasca calcule ilizibile pe foi ingalbenite de vanturile marii, undeva intr-un palat, doar - doar o iesi ceva. Cand te lasi prada megalomaniei, in zile ca astea, si nu pasiunilor, mai ales cand in varful pixului tau sta soarta catorva milioane de oameni, risti sa ajungi un Lucifer. Si el s-a revoltat impotriva unui rege. Si a cazut de la o inaltime egala cu distanta dintre Rai si Iad. Intotdeuna mandria a stat inaintea caderii. Poate in acest perpetuu delirium luam o pauza, facem rost de un hamac, un mojito si ne cerem scuze. E mai bine sa ramai in Gradina, sa urci pe scarile palatului pe care il ai, decat sa iti doresti sa fii mare, dar in realitate sa fii mai mic decat un purice.

Rutina

Sunt zile in care te apuci de impletit plase de siguranta. In altele iti pui deoparte materiale pe care vrei sa le citesti. Sunt zile in care sari in sus de fericire si altele in care iti e indiferent daca te calca o masina sau te loveste un tren. Sunt zile in care primesti un sarut pe care nu il uiti pana la rasaritul de pe plaja de vara viitoare. In altele te inchizi in casa, iti sigilezi gandurile, si nu vrei sa vorbesti cu nimeni. Insa sunt si zile in care esti atat de obosit incat nu poti decat sa respiri. Tu ce fel de zile ai?

Another story - XIII

Cand o pereche de ochi rade, o alta plange. Ca asa e chimia, iar hormonii sunt imprastiati disproportional. Cand mainilor le vine sa se stranga pumni, sa treaca prin peretele fragil al promisiunilor ipocrite, neuronii dau semnalul de alarma. Nu poti sa "ucizi cu sange rece" un gest de gheata. Astea ii erau gandurile care i se perindau haotic prin minte. De data asta se afla in tabara invinsilor. Isi amintea vag de 13. A deschis ferestrele si a incuiat usa pe care lipise un afis: Instinct calcat in picioare! Nu deranjati! Poate la urmatoarea lupta va detine perechea de ochi care rade.

Viata SEO

Cand am plecat de la interviu am plans. Ziua cand am implinit 22 de ani a conincis cu interviul pentru un job. Dupa doua ore in care imi era frica sa si respir am parasit redactia. Mi-au spus ca o sa ma sune. Am ajuns acasa si am inceput sa plang. Imi doream sa nu fi reusit. La mai putin de o saptamana faceam parte din redactie. De atunci totul e pe fast forward. Si totusi am avut un moment in care mi s-au incalcit neuronii. Cosmarul se numea SEO - Search engine optimization. Creativitatea era ingradita de tehnica. Panica a fost depasita prin exercitiu, iar SEO a devenit rutina. Recent am avut revelatia ca si viata nu mai e doar o "excursie", ci a devenit viata SEO. De cand ne trezim apelam la mijloace care sa ne imbunatateasca existenta. Pe parcursul zilei suntem tentati sa facem lucruri care sa ne scoata din anonimat. Vrem sa fim prima optiune in viata celor de langa noi. Cand lumea e interesata de noi ne dorim sa avem parte de cele mai bune referinte. Mereu tanjim sa ne fie mai bine. E trist insa cand descoperim ca tehnic vorbind totul e minunat, dar creativitatea a disparut. Ce e viata fara pasiune? Viata SEO - tehnica.

Back in town

Inca traiesc, dar mai mult in offline. Am zeci de idei. Vreau sa scriu despre multi oameni frumosi pe care i-am cunoscut, despre viata, moda si altele. Dar uneori cuvintele sunt de prisos. Asa ca azi doar design interior.