#2014 intr-un cuvant si o poza

#2014 a avut de toate.

Un an cu multa agitatie, cu SuS - JoS, incolo - incoace, noi provocari, dar si cu deceptii pe masura.

#2014 presedinte nou, 25 de ani de la revolutie, interviuri, master, #vinalegerile

#2014 random e cuvantul anului din punctul meu de vedere.

#2014 intr-o poza - ca tot m-a intrebat Ionut.

Curiozitati macabre si estimari post alegeri

Nu au fost emotii. Rezultatele au venit si nici macar nu m-a incercat un sentiment de stupoare. Cred ca lucrurile erau previzibile, desi am sperat pentru cateva ore ca oarecum ceva se va schimba. Dar nu. Potrivit CCSB, da sunt maniaca pentru ca la ora 1.38 analizez rezultate exit poll, 32,8%, cu varste intre 18 - 29 de ani, l-au votat pe TB, 29,1% pe CA si 22,7% pe MG. Bineinteles ca cei trecuti de 60 de ani au ramas cu nostalgia lui Iliescu si 40,4% l-au votat pe Geoana, 15,7% pe Crin si 32,3% pe Base. Exista o diferenta mare cand vorbim de studii. Cei cu studii superioare, adica 34,6% au votat Crin, 31,1% Base si 22,9% pe Geoana. Deci pot sa afirm acum ca electoratul lui Geoana nu e atat de destept precum a lui Antonescu. Poate se consoleaza macar cu asta. Antonescu a castigat Bucurestiul, adica 33,7%, urmat de Base cu 31, 2% si MG pe locul trei cu 22,2%. Mergand pe aceeasi linie constat ca Flutur si varul lui de la Botosani nu au reusit sa faca din Moldova o mare pata portocalie, asa cum se lauda in campanie, si ea a ramas tot rosie, adica 34,9% au preferat Geoana, 33,8% Basescu si 19% Antonescu. Dar lasa ca a reusit Boc sa mobilizeze Ardealul, adica 34,9%, Geoana Oltenia 42,1% si Antonescu - Banatul cu 27,3%. Si ca o ultima curiozitate Antonescu a reusit sa convinga doar 24,2% dintre femei, spre deosebire de Base, 34,4% si Geoana - 29,8%. Pe astia ii avem, cu ei defilam.

Au venit alegerile

E duminica seara, adica 19:38. Urmatorul eveniment notabil este prezenta la vot de la 20.30 comunicata de Muhulet, iar iadul se dezlantuie la ora 21.00. Viteza degetelor pe taste va fi infinit marita, auzul ascutit, acuratetea bine pusa la punct. Am fost la vot la Cervantes. Nu era multa lume pe acolo, agitatie si mai putina. Dupa aia am facut o plimbare spre birou. De la 15.00 sunt in priza. Dar am o strangere de inima in ce priveste rezultatele, e posibil sa fie emotii, dar nu sunt sigura. Exercitiile astea au inceput sa se toceasca de la o vreme. Ramane de vazut la cat ajung acasa. Maine cel mai probabil.

Vin alegerile!

M-am nascut cu cativa ani inainte de revolutie, iar in imaginile mele din copilarie imi aduc aminte vag de ce s-a petrecut in 1989, iar mai tarziu, ca prin ceata vad fata celui care avea sa fie presedintele Romaniei, Ion Iliescu.

Anii au trecut, dar nu pot sa spun ca am fost la curent cu ceea ce a facut in timpul mandatului sau, drept urmare si cand a fost ales presedinte Emil Constantinescu stiu ca era o dimineata geroasa cand mergeam cu tata si mama in masina sa facem cumparaturile.

Pentru mine era o zi mare ca ma invoisem de la scoala si tin minte ca urma sa imi cumpere si mie ceva ce imi doream de mult timp. Iar la radio s-a dat anuntul ca Ion Iliescu a fost invins, iar noul presedinte este Emil Constantinescu. In perioada in care a fost presedinte stiu ca bunica si vecinii ei nu au fost foarte incantati de performantele lui.

Totul devine mai clar in mintea mea cand Ion Iliescu a fost ales pentru a doua oara. In acea vreme imi stabilisem ca si obiectiv de viitor sa devin jurnalista, iar sfera politica parea ceva mai prietenoasa si pentru mine. In aceeasi perioada il colindam in fiecare Craciun pe Gheorghe Funar si stateam in parc pe bancile vopsite in tricolorul national. Cu toate acestea eram foarte buna prietena cu colegii mei maghiari, dar si cu altii.

Lucrurile au luat amploare in momentul in care am implinit varsta legala si puteam sa ma prezint la vot. Iar alegerile din 2004 le-am trait la intensitate maxima facand munca de teren si luand pulsul sectiilor de votare. Eram implicata personal si revoltata de informatiile aparute in acele stenograme. Eram naiva si credeam ca chiar o sa schimb ceva, iar entuziasmul meu l-am impartit si cu tata care imi sustinea punctul de vedere.

Intre noi doi a fost atunci unul dintre acele momente care le vezi doar in filme: cand tatal bea prima bere cu fiul sau si discuta despre viata. La noi nu a fost bere, insa am discutat despre viata si despre ceea ce trebuie sa votam ca sa avem parte de o schimbare, sa avem parte de lucruri care sa ne faca sa credem mai mult in tara noastra.

Poate amandoi eram naivi si influentati de faptul ca lucrurile ar putea sa se schimbe si sa fie ca in tarile europene pe care le-am colindat impreuna in fiecare vara timp de cativa ani. Si eu si el ne-am dus la vot sperand ca o sa se construiasca autostrazi, ca doar am vazut amandoi ca in Slovenia, o tara mica, drumurile care strabat munti stancosi se fac in cateva saptamani. Au trecut de atunci cinci ani in care lucrurile s-au schimbat, de cele mai multe ori nu tocmai in bine si de atunci am mai participat doar la alegerile parlamentare.

La cele pentru primaria Bucurestiului am refuzat sa particip, desi eram proaspata rezidenta cu buletin in regula. Dar in acea zi am fost martor pasiv la alegerea primarului in locul unde m-am nascut. In afara de faptul ca a reusit sa asfalteze in patru ani de zile o ulita, nu a mea bineinteles, acel primar nu a facut nimic. Dar a fost reales si lucrurile stau mai prost ca inainte pentru ca este liberal, iar lucrurile se misca doar daca esti in barca in care trebuie. Iar el nu este.

In urma acestor experiente ma vad pusa din nou in fata unei dileme, una foarte reala pentru mine, ma duc sau nu la vot pe 22 noiembrie? Inca nu sunt impacata cu ideea ca nu am o alternativa reala si o sa fiu nevoita sa aleg raul cel mai mic. Sunt nemultumita ca desi m-am impotrivit de nenumarate ori ideii de a migra si am ales sa imi fac un viitor in Romania nu pot sa ma duc cu constiinta impacata la vot si cu inima plina de entuziasm ca omul care va primi votul meu este cel mai potrivit sa fie presedinte.

As vrea ca alternativa sa gasesc pe buletinul de vot casuta pentru “votul in alb” si sa pun acolo stampila care sa le spuna politicienilor ca nu le mai suport ipocrizia si lipsa de consistenta, lipsa de bun simt si jocurile murdare si puerile prin care urmaresc doar interesul propriu.

Din pacate unii dintre candidati au dat dovada de un comportament care sa ne oblige sa scoatem cuvantul onoare din dictionarul explicativ al limbii romane. Si pana la urma asta este intrebarea care se pune: eu cu cine dracu votez?

Despre alegeri si incompetenti!

Am avut impresia ca in satele mici nu se intampla lucruri importante, orasul reprezinta pulsul. Dar lucrurile s-au dovedit a fi diferite.

O scurta vizita acasa a fost suficienta sa imi rastoarne teoria enuntata mai sus. Jocurile politice sunt de amploare peste tot in Romania. Turul II al alegerilor locale s-a dovedit a fi o cursa pe viata si pe moarte si in comuna mea, Fundu Moldovei (stiu ca o sa va distreze, imi asum riscul).

Candidatul PNL si PSD au fost cei care s-au infruntat duminica. In jurul lor s-au format doua tabere destul de puternice. Am fost uimita sa descopar ce pareri politice aprinse au unele persoane la care nici nu m-as fi gandit.

Din pacate pentru cei de acolo oamenii care au candidat poarta in spatele lor niste consilieri incompetenti. Exista si persoane care merita tot respectul dar nu ele au castigat.

Cand am fost sa o duc pe mama la vot toti consilieri erau la usa si asteptau rezultatele finale. Toata lumea s-a oferit sa o intrebe de sanatate desi in mod curent nimeni nu da doi bani pe parerea ta.

Poate ar fi bine sa organizam alegeri locale in fiecare an. De ce? Oamenii dornici de putere ar face mai multe lucruri doar de dragul de a castiga potul cel mare. Stiu ca campania electorala nu a fost lipsita de violente dar pe de o parte ea a adus si lucruri bune.

Unii dintre primarii care au candidat din nou au facut lucruri uimitoare pe ultima suta de metri, cam tot ce nu au facut in patru ani de zile.

Si daca va intrebati cine a castigat primaria la Fundu Moldovei va anunt ca este vorba de PNL. Nu am nimic cu nimeni dar imi pare rau ca se vor instala in functiile de consilieri niste persoane care nu au habar ce este bunul simt, civilizatia si o doza buna de cunoastere. Banul si nepotismul inca dicteaza in Romania. Din pacate!

Cert este faptul ca saptamana asta se anunta a fi una agitata. Meciul Romaniei de marti seara ne da deja ceva emotii. Dar pana la meci ne vedem de rezultatele electorale.

Vorba celebra a lui Mircea Badea :"Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul!"