Si unde e generatia inteligenta?

Inca din copilarie deprindem rautacisme, care se manifesta la nivel de porecle. Pe masura ce crestem ne debarasam de ele sau, din contra, ne perfectionam. Ii catalogam pe cei din jurul nostru ca sa ne legitimam unele actiuni, din ignoranta sau nestiinta. Dar ce te faci cand girezi pentru o persoana prin contraexemplu, iar dupa aia ea dovedeste ca se poarta mai "mizerabil" decat cei pe care i-ai dat tu exemplu? Sa luam un studiu de caz din politica autohtona.

Fostul premier Adrian Nastase se plangea joi ca cei mai multi tineri politicieni sunt slab pregatiti. Mai mult chiar, social democratul ii numeste "Generatia Oajdea" ( facand referire la deputatul PD-L Daniel Oajdea) si ii caracterizeaza astfel: "nu-si gaseste identitatea, mult prea putin cultivata, fara capacitate de dialog, fara cultura si fara pregatire...personaje impertinente, autosuficiente, oameni ai unei singure carti (in cel mai bun caz), oameni ai unor idei fixe". Ii dau si eu dreptate, in cazul unor politicieni.

Insa Nastase continua, intr-un exercitiu de legitimare a puterii, si sustine ca "din fericire" Victor Ponta nu face parte din "generatia Oajdea".

"Avem avantajul ca, in prezent, PSD este condus de unul dintre putinii lideri din noua generatie care nu se incadreaza in caracteristicile de mai sus", sustine fostul premier.

Uman pot sa inteleg ca ai doar cuvinte de lauda pentru "creatia ta". Dar ce te faci domnule Nastase cand constati ca toata educatia pe care i-ai dat-o se "duce pe apa sambetei"? De ce va intreb asta? La doar doua ore dupa ce i-ati facut acest elogiu, Victor Ponta arata ca e "un copil obraznic".

Sa va explic: "Ponta, catre ziaristi: Nu va mai luati dupa toti prostii - Igas si Boc". Upsss!!! Limbaj de "maidan" i-as spune eu, dar poate sunt subiectiva. Si totusi eu imi aduc aminte ca cei cultivati au un alt fel de limbaj, mai ales daca sunt persoane publice. Si mai sunt exemple.

Asta ma duce cu gandul la un cantecel pe care il cantam in copilarie: "Hei copii, copii, numai mama sa nu fii!", doar ca am putea inlocui aici: "Hei romani, romani, numai "formator" de politicieni sa nu fii!

P.S. Mentionez ca am lucrat doar cu materialul clientului!

Nu sanger de nimic din ce n-am eu

Acum doua zile am descoperit, intr-un "raft" cu amintiri, aceasta poezie. Sincera sa fiu nu stiu cine a scris-o, dar mie imi place. Decat sa va aduc la cunostinta declaratii aiuritoare, pe care le aud zilnic, de genul: "Ma cred razboinica luminii si gigi 2, mai bine sa mor pe campul de lupta, decat acasa in patul meu", prefer poezia.

Aproapele

Nu sanger de nimic din ce n-am eu
Ma doare insa ce-ti lipseste tie
Eu stiu sa-mi fie rau, sa-mi fie greu.
Dar n-as fi vrut si altora sa le fie.

M-as aseza la urma, nu m-as baga in fata
Daca ar fi pe rand salvare sa se dea;
Ceva de nu stiu unde, asa parca ma-nvata
Sa nu mai fie nimeni ramas in urma mea.

Treci tu inainte, tie ti se cuvine
Eu dupa tine-s mult mai linistit
Si daca-ti pare greu ceea ce vine
E amandoi deodata de pornit.

Caci nu-s puse medalii la-mpartire
Ci unul celuilalt de dat iubire.

Another story - VIII

As veni pe varfuri ca sa nu iti tulbur privirea. M-as aseza langa tine, as pune mana in causul palmelor tale si mi-as potrivi bataile inimii dupa fluxul tau respirator. Si as tacea pana cand vei decide sa curmi linistea cu un sarut.

Obsedatii nu sunt utili

Uitarea e o sabie cu doua taisuri pentru om. Daca nu am uita unele intamplari, sau evenimente din viata noastra, am trai un chin permanent. Insa este tragic cand uitam lucruri care ne-ar salva de ridicol, infatuare si mandrie. Cand amnezia temporara pune stapanire pe unii, se instaleaza obsesia. Iar obsedatii nu au fost niciodata utili societatii, cel putin nu in asta in care traim. Zilnic ma conving ca devenim o tara manata de obsesii. Pornind de la politicieni, pana la cei jos. Cei dintai se lupta pentru putere, iar restul au asistat neputinciosi pe margine la un spectacol pe care nu l-au inteles. Iar cei care devin nervosi cand nu inteleg ceva s-au revoltat, iar asta i-a transformat in obsedati. Trist este ca politicienii nu au inteles niciodata ca fug dupa o "Fata Morgana". Sunt curioasa cati dintre ei ar putea sa imi dea definitia puterii. Asupra a ce cred ca au putere? Castigarea unei licitatii si mai multi bani nu le vor rezolva teama de singuratate, nu le vor aduce timpul pierdut in lupte inutile, nu le vor salva viata searbada. Mi se pare atat de absurd sa pierzi din vedere lucrurile esentiale, doar ca sa crezi ca ai putere. Si pentru ca nu isi dau seama ca sunt obsedati de putere, un concept abstract, fara forma sau fond, isi vor da importanta in continuare. Tot acest "spectacol" imi aduce aminte de istoria unui rege, care ilustreaza efemeritatea.

Regele Ezechia. Are mai multe episoade de glorie si cadere. Este atacat de Sanherib, imparatul Asiriei, insa in urma interventiei Divine Israelul scapa. Dar din cauza ca Ezechia s-a "imbatat" cu iluzia puterii, ignorand principiile, se imbolnaveste foarte grav. Este anuntat ca ar trebui sa isi ia la revedere de la cei dragi, ca moartea e aproape. Disperat, Ezechia mai cere o sansa de la Divinitate. Ii este acordata. A fost recunoscator o scurta perioada, iar apoi a uitat. Iar in momentul in care alti imparati din jur au venit sa auda mai multe despre insanatosirea miraculoasa, Ezechia, prins de mirajul puterii si obsesia mandriei, le-a aratat visteriile. Din cauza faptelor lui Israelul se mai alege cu un blestem divin si peste cativa ani ajunge sa fie ocupat de Babilon. (Intreaga istorie o gasiti la 2 Imparati 18 si mai departe).

Amnezia partiala ne poate transforma in obsedati. Iar obsedatii nu sunt utili, mai ales daca sunt politicieni. Poate, printr-un miracol, vor invata din greselile istoriei si nu le vor repeta.

Relatiile pantof

Pulsul se mareste brusc. Imaginatia o ia razna. Cel putin zece tinute se perinda in fata ochilor cu care sa se asorteze. E atat de intensa senzatia, mai ca nu se compara cu dragostea la prima vedere. Ma uit cu o fascinatie dusa pana la adoratie in vitrina atunci cand vad pantofii de vis. Povestea se repeta cu fiecare nou sezon. Sunt o poligama cand vorbesc de relatia mea cu pantofii si oricand, oricum, fara nicio remuscare as distruge o relatie de acest gen. Odata ce ma vad cu ei sunt fericita. Insa, de cele mai multe ori problemele nu se lasa asteptate. Cam asa e si cu relatiile. Exista atat de multe asemanari intre pantofi si relatii. Ador pantofii cu toc, finetea, eleganta si prestanta lor. E ca si cum ai vedea un barbat fenomenal. Esti atrasa de inteligenta, rafinamentul si ceea ce este el. "Defilezi" cu mandrie alaturi de el, asa cum o faci si cu pantofii cu toc. Insa durerile nu se lasa asteptate. Fie ai stat prea mult in picioare, fie e prea cald, fie dai de o denivelare in asfalt, iar atunci devin incomozi. Cam asa e si in unele relatii. De afara totul pare un basm, insa numai cei doi stiu ce se petrece intre ei. Si asa cum nu renunti la pantofii pe care ii adori, tot asa raman si acele relatii, uneori incomode, dar perfecte ca imagine. Balerinii sunt solutia perfecta. Chiar daca nu te scot din anonimat, te poti baza oricand pe ei. Comoditatea si aerul copilaresc ma atrag tot timpul la ei. Exista si relatii balerin, relaxate, comode, desi nu au nimic din scanteia povestilor de amor care te fac sa suspini in fata ecranului. Mai sunt pantofii de gala, pe care ii porti doar la ocaziile speciale. Cam astia merg la aventurile de o noapte. Sunt atragatori, dar sa fim seriosi ca nu ti-ai pune in picioare o zi intreaga la birou. Asa e si cu tipii cu care femeile au aventuri de o noapte. Sunt atragatori, sexy, dar adusi in viata reala nu inseamna decat dureri de cap. Cred ca cu totii ajungem sa trecem prin acest gen de relatii. Dar daca e sa ma intrebati pe mine, care sunt obsedata da pantofi, va spun cu mana pe inima ca prefer "relatiile" in picioarele goale. De cand ma stiu ador sa merg desculta prin iarba si sa alerg desculta prin ploaie. Relatiile "desculte" sunt sincere, simti atingerea, simti pulsul, stii cand apare o problema, exista suficient de multa sensibilitate, dar si suficient de multa duritate ca sa poti sa treci peste "pietre". Relatiile desculte nu tin cont de jocuri, de norme, de context sau alte ingradiri, ci se concentreaza exclusiv pe trairi, senzatii si fluturi in stomac.