Fiecare secunda care se adauga la existenta aduce cu sine maturizarea. Odata cu trecerea timpului se cristalizeaza si perceptia asupra vietii, dragostei, suferintei si mortii. Nelinistile adolescentine sunt inlocuite, de multe ori, cu spaime sau certitudini. Dar cand e vorba sa intelegem de ce ne marcheaza despartirile, nici macar varsta sau maturitatea nu par sa ne ajute sa avem un raspuns. Poate intelepciunea pe care o dobandim ne ajuta sa intelegem.
Despartirile sunt dureroase pentru ca trecem de la "The One" la "The Others". Ne place sa credem ca suntem unici, iar indragosteala ne confirma acest statut. Atentia si protectia care ni se acorda ne transforma in "The One", identitatea noastra fiind asociata in acel moment cu existenta in doi.
Cand fluturii din stomac mor, iar dragostea dispare, atuurile se transforma in defecte. Fiecare o ia pe drumuri separate, iar durerea apare cand realizam ca am ajuns pe lista "The Others". Regasim in reactiile celuilalt raspunsurile pe care ti le povestea ca le aplica celor dinaintea ta. Si brusc realizezi ca ti-ai pierdut identitatea, ca nu mai esti unic/a in ochii si inima lui, ci doar un nume la intamplare, depersonalizat, care nu mai provoaca vibratii. Despartirile dor pentru ca ne reamintesc ca suntem muritori si daca nici nu insemnam ceva unic pentru cineva, atunci ce ne mai ramane?
Un comentariu:
Cand fluturii mor accepta ca asa a trebuit sa fie, multumeste ca ai putut iubi, roaga-te pentru liniste, ocupa-ti timpul, plange si bea. Ia fiecare zi pe rand, incet, incet o sa invie din nou. Toate cele bune!
Trimiteți un comentariu