Mima din cuvinte

Uneori e mai bine sa iti arunci gandurile si sa te cufunzi intr- o nepasare iremediabila. Sa poti sa te uiti in jur si sa spui: Chiar ma intereseaza ceva din toate astea?

Singurele lucruri care conteaza uneori sunt buna dispozitie, optimismul si indiferent cu ce moneda esti platit tu sa ramai la aceleasi principii care le-ai avut pana acum.

Dar nu poti fi mereu asa si te agiti si incerci sa faci scenarii numai de dragul de a avea o grija si un stres in plus.

Si totusi uneori nu conteaza nimic. Sau mai bine zis ceea ce conteaza pentru mine nu conteaza pentru tine. E putin probabil ca interesele tale sa se intersecteze in cel putin 10 puncte cu ale mele.

Si a mai trecut o zi, o ora si maine o iau de la capat.

Impresii la cald!

Nu ma pot abtine. Pana si eu simt nevoia sa scriu despre meciul Romania - Olanda. Nu stiu daca doua luni petrecute intr-o redactie de sport imi dau dreptul sa comentez meciul dar tot o voi face.

Nu o sa comentez din punct de vedere tehnic sau alte chestii specifice unui redactor de sport, insa, voi spune tot ce m-a durut pe mine.

Tricolorii nostri au jucat prost astazi. Am ratat sau mai bine zis nu prea am avut multe ocazii marcante care sa ne faca sa vibram in fata televizoarelor. Pana si olandezii s-au chinuit enorm sa rateze ca poate, poate, poate se va indura Mutu sau Niculae sa trimita o minge la ei in poarta.

Replicile rasuflate gen "am fost obositi, am cedat psihic dupa ce am aflat rezultatul de la Italia Franta" nu sunt scuze.

Nu au stiut sa se mobilizeze, sa se monteze si sa joace cu adevarat asa cum ne-am asteptat noi toti, suporterii din Romania.

Si totusi ca sa nu fiu atat de acida, felicitari echipei nationale ca a ajuns si pana aici. Poate in urmatorii 20 de anii se vor naste si fotbalistii motivati in Romania.

Despre alegeri si incompetenti!

Am avut impresia ca in satele mici nu se intampla lucruri importante, orasul reprezinta pulsul. Dar lucrurile s-au dovedit a fi diferite.

O scurta vizita acasa a fost suficienta sa imi rastoarne teoria enuntata mai sus. Jocurile politice sunt de amploare peste tot in Romania. Turul II al alegerilor locale s-a dovedit a fi o cursa pe viata si pe moarte si in comuna mea, Fundu Moldovei (stiu ca o sa va distreze, imi asum riscul).

Candidatul PNL si PSD au fost cei care s-au infruntat duminica. In jurul lor s-au format doua tabere destul de puternice. Am fost uimita sa descopar ce pareri politice aprinse au unele persoane la care nici nu m-as fi gandit.

Din pacate pentru cei de acolo oamenii care au candidat poarta in spatele lor niste consilieri incompetenti. Exista si persoane care merita tot respectul dar nu ele au castigat.

Cand am fost sa o duc pe mama la vot toti consilieri erau la usa si asteptau rezultatele finale. Toata lumea s-a oferit sa o intrebe de sanatate desi in mod curent nimeni nu da doi bani pe parerea ta.

Poate ar fi bine sa organizam alegeri locale in fiecare an. De ce? Oamenii dornici de putere ar face mai multe lucruri doar de dragul de a castiga potul cel mare. Stiu ca campania electorala nu a fost lipsita de violente dar pe de o parte ea a adus si lucruri bune.

Unii dintre primarii care au candidat din nou au facut lucruri uimitoare pe ultima suta de metri, cam tot ce nu au facut in patru ani de zile.

Si daca va intrebati cine a castigat primaria la Fundu Moldovei va anunt ca este vorba de PNL. Nu am nimic cu nimeni dar imi pare rau ca se vor instala in functiile de consilieri niste persoane care nu au habar ce este bunul simt, civilizatia si o doza buna de cunoastere. Banul si nepotismul inca dicteaza in Romania. Din pacate!

Cert este faptul ca saptamana asta se anunta a fi una agitata. Meciul Romaniei de marti seara ne da deja ceva emotii. Dar pana la meci ne vedem de rezultatele electorale.

Vorba celebra a lui Mircea Badea :"Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul!"

Declaratie de dragoste

Intr-un mod ciudat m-am indragostit de Bucuresti. In urma cu catva ani orasul asta reprezenta pentru mine un loc in care nu mi-as fi dorit niciodata sa locuiesc.

Poate ca cei patru ani in care am locuit in Cluj ma indepartau total de el. Au fost de vina si cateva incidente neplacute care mi s-au intamplat in putinele vizite pe care le faceam in Bucuresti.

Faptul ca in cateva minute am fost furata de geamantanul cu hainele mele inestimabile, din fata sediului Directiei Nationale Anticoruptie, m-au facut sa imi pierd curajul.

Dupa patru ani in Cluj in care am trait niste momente minunate am trecut mai departe si am trait alti patru ani din viata mea la Iasi.

Vecinatatea blocului meu cu Palatul Culturii m-au facut sa iubesc si acest oras. Imi placea la nebunie sa ma plimb prin Copou. Era o agitatie permanenta, o forfota plina de studenti si miros de tei.

Insa viata m-a adus in Bucuresti. Primele zile au fost mai grele nu stiam incotro sa iau autobuzul ca sa ajung in directia buna si mereu intrebam oamenii pe strada incotro sa apuc.

In mare parte m-am obisnuit. M-am invatat cu traficul, cu aglomeratia si celelalte inconveniente.

Apusul de soare pe care il admiram in seara asta din balcon m-a facut sa realizez ca iubesc Bucurestiul. Si-a castigat si el un loc in inima mea alaturi de Cluj, Iasi si de satul meu de acasa.

Poate sa il huiduiasca toata lumea. Nu conteaza. Mie imi place si il tratez ca atare. Daca el m-a primit sa imi traiesc viata si sa muncesc aici inseamna ca si eu trebuie sa il apreciez. E un lucru mare sa fii prietenos cu o venetica ca mine.

Fara nicio legatura cu meciul nationalei!

Nu am mai scris de mult timp pe blog si imi este putin rusine. De fapt daca ma gandesc bine am realizat ca nu scriu nimic interesant din moment ce nimeni nu vrea sa comenteze nimic.

E o situatie de genul unei despartiri intre indragostiti. Exista sentimente intr-un cuplu si atunci cand cei doi se iubesc sau se urasc. In schimb totul este pierdut cand apare indiferenta.

Asa este si la mine pe blog, nimeni nu se cearta cu mine, nimeni nu imi spune ca i-a placut ce a citit...deci toata lumea este indiferenta.

Incep sa imi fac probleme. Mi-am ratat cariera de blogger?

Sa devin si eu emo ca sa am motiv sa imi tai venele?:))

Dar sa revenim la ganduri mai bune. Se apropie turul II si cred ca lumea este din ce in ce mai confuza. Campania electorala a fost plina de mizerii, crima la propriu zis, batai si vandalism. Chiar nu mai avem nici un strop de educatie si civilizatie in noi? Banul dicteaza totul?

Ultimele studii aratau ca una din sapte persoane sufera de boli de cap. Se pare ca la noi politicieni sufera in proportie de 99% de obsesia puterii.

Ar trebui sa facem un protest national si nimeni sa nu se prezinte la vot, sa ii sfidam pe fata sa le aratam ca in fata noastra ei nu mai au ce cauta.

Ar fi o chestie dar sunt convinsa ca nici intr-o 100 de ani nu se va intampla asta. Suntem prea comozi, influentabili si creduli.