miercuri, 24 februarie 2010

Nu ajutati niste zane?


De cateva zile tot am rulat mai multe carti prin poseta, am citit prima pagina, dar nici una nu m-a fermecat indeajuns. Asta pana azi dimineata. Cartea care mi-a cazut in mana m-a facut sa ma simt din nou copil pentru cateva ore. Am regretat ca am ajuns la birou si nu am avut timp sa citesc mai mult, nu imi venea sa o las din mana. Eram prinsa de o lume a elfilor, zanelor si spiridusilor. Si in toata aceasta increngatura mi-a fost greu sa ma intorc in lumea reala unde eu eram adultul si trebuia sa ma ocup de lucruri prozaice. Dar nu am abandonat in coltul inimii acea lume vrajita, a basmelor. Asa ca in seara nici nu am mancat si m-am apucat din nou de citit pana am terminat cartea. Povestea de dragoste dintre un elf si o spiridusa, care credea de fapt ca este o fiinta umana, a fost captivanta. Iar cel mai important e ca lupta dintre bine si rau a fost invinsa de bine, evident. Si uite asa mi-am reconfirmat scopul actiunii pe care o fac cu brigada de zane de la Zanarim. Misiunea: lupta pentru bine, scopul: victoria. Asa ca nu ne strica nici noua ajutorul "elfilor" sau al "spiridusilor".

4 comentarii:

Oana spunea...

I lav you!!!

irongates spunea...

Facem tot ce se poate face, voi produceţi un master plan şi noi vă sprijinim. Cei anonimi dar entuziaşti şi sufletişti au pus proiectul vostru pe roate. Noi alergăm alături de voi

Irina Ursu spunea...

@Oana si eu mica mea varza de bruxelles. Am emotii pentru acest weekend. Inca se intampla lucruri care imi depasesc puterea de intelege uneori.

@irongates Multi dintre voi faceti mai mult decat am fi putut spera noi si pentru asta iti multumesc tie in mod special.

Camelia Bucur spunea...

adevarul e ca erau mai frumoase cartile de povesti cand eram copil. erau mai colorate, mai frumos desenate, mai pline de poveste:)